Despre războaie, intervenții în forță sau răspunsul cu forța

Se spune că războaiele, intervențiile în forță sau răspunsul cu forța sunt legitime dacă sunt autorizate și dacă ele urmăresc capitularea adversarului care se opune prin forță aplicării legii sau respectării unor drepturi prevăzute prin lege. Orice război ar trebui să urmărească în esență capitularea adversarului care se opune prin forță. Problema ar fi însă, ce legătură are capitularea cu uciderea? De ce armatele sau alte instituții care pot fi autorizate legal să folosească forța dețin arme letale și practică antrenamente prin care se exersează uciderea adversarului? Care este legătura dintre uciderea adversarului și capitularea adversarului?

Hai să ne gândim puțin la un scenariu de război oarecare. În acel context avem de cele mai multe ori un teritoriu cu „obiective civile” și „obiective militare” care constau din infrastructură, terenuri locuite, nelocuite, baze militare, locuințe, cartiere de locuințe, parcuri industriale, rezervații naturale, zone deșertice, muntoase, etc.. De ce în cazul unei intervenții militare nu se urmărește mai întâi extracția tuturor civililor din zonele de conflict sau potențialele zone de conflict pentru a fi mutați în alte zone care să fie izolate de practicile războiului? De ce nu se extrag civilii mai întâi din zonele cu potențial de pericol?

Ceea ce ar trebui să se facă într-un război în care s-ar urmări doar capitularea adversarului și nimic altceva, ar fi mai întâi extracția tuturor civililor din zonele periculoase, după care tot ceea ce ar mai rămâne de făcut ar fi să ne asigurăm că armatele adversarului sunt izolate cât mai eficient de orice fel de resurse de hrană, până când se obține astfel capitularea lor fără a mai fi nevoie de victime omenești și conflicte armate!

Având în vedere datele și faptele menționate mai sus, eu îmi permit să afirm cât se poate de deschis că la conducerea statului se află numai oameni cu afecțiuni psihice și că sistemul politic este făcut în așa fel încât controlul instituțiilor statului să cadă numai în mâinile unor oameni care sunt bolnavi mintal. Atunci când o persoană este incoerentă în prezentarea unor probleme simple, înseamnă că acea persoană delirează. Care este legătura dintre dreptul la viață și autorizarea deținerii de arme letale? Care este legătura dintre interzicerea pedepsei cu moartea și autorizarea deținerii de arme letale? Evident nicio legătură și prin urmare lipsește coerența despre care vorbeam constatând în acest fel delirul și implicit boala mintală.

Oamenii care delirează în mod evident ar trebui considerați bolnavi mintal, iar ei nu ar trebui luați în serios pur și simplu! Singurul motiv pentru care am putea fi interesați de opiniile lor ar putea fi studiul afecțiunilor psihice, iar cum fiecare este liber să-și aleagă orice carieră profesională dorește, nu toată lumea poate fi obligată să aprofundeze psihologia sau psihiatria.

Anunțuri